istoricul colecției

Ideea deschiderii unui muzeu al farmaciei

la Cluj datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când farmaciștii de vază ai orașului, unii dintre ei colecționari de vechi obiecte de specialitate, stabileau un astfel de deziderat. Prima expoziție s-a deschis în anul 1917, în cadrul muzeului de istorie de atunci, Asociația Muzeului Ardelean (Erdélyi Múzeum-Egyesület), însă a fost deschisă doar un an. Următoarea colecție de istoria farmaciei și folclor medical a fost creată, cu scop didactic, în cadrul Institutul de Istoria Medicinii a universității de medicină. Cele două nuclee au fost reunite sub egida institutului și expuse în muzeul farmaciei deschis în anul 1954 în spațiile farmaciei naționalizate Hintz. El este administrat de către Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din 1963.

Asemeni majorității colecțiilor muzeale, Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca este formată din mai multe nuclee de bunuri la care pe parcurs s-au adăugat și se adaugă constant diverse donații, achiziții și piese din cercetări arheologice. Istoria acestei colecții este totuși mai complicată din cauza schimbării relativ dese a proprietarilor și din lipsa documentației clare privind bunurile provenite din naționalizarea farmaciilor din anul 1949.

Colecția Orient

Dr. Gyula (Iuliu) Orient (1869-1940)

Cel mai vechi și mai valoros nucleu pleacă de la colecția Dr. Iuliu (Gyula) Orient (1869-1940), farmacist, profesor și colecționar de vechi obiecte farmaceutice. Între 1902 și 1918 Prof. Orient a donat cca. 1500 de astfel bunuri Asociației Muzeului Ardelean din Cluj (Erdélyi Múzeum-Egyesület), muzeul de istorie de atunci al orașului, și s-a implicat direct în expunerea lor în două săli de la parterul instituției (str. Constantin Daicoviciu nr. 2, în actuala bibliotecă de specialitate a MNIT).

Această expunere inițială, modificată și îmbunătățită gradual, a putut fi vizitată în anii 1917 și 1918. Bunurile din acest lot au o proveniență variată, fiind colecționate din tot spațiul Ungariei istorice (Transilvania, Slovacia, Ungaria). Unele sub-loturi i-au fost dăruite lui Orient de către farmaciști cunoscuți, proveniența lor fiind așadar sigură, din farmacii vechi din Recașul de Timiș, Vinga, Brașov, Turda, Arad, Modor, Bratislava sau Miskolc. Câteva provin din farmacia lui Iuliu Orient din Csetnek, pe care acesta a deținut-o și administrat-o între 1892 și 1898, înainte de a se muta la Cluj.

Unele dintre bunurile colecției Orient au fost preluate de către Institutul de Istoria Medicinii din Cluj după 1921, fiind apoi returnate Muzeului de Istorie în anul 1963. Datorită acestor schimbări repetate, a documentației insuficiente și probabil a unor interese personale, astăzi nu se mai cunoaște soarta unora dintre bunurile colecției Orient, publicate de către acesta, figurând în actele de donație și în registrele vechi maghiare ale muzeului de istorie, dar neregăsindu-se în actuala Colecție de Istorie a Farmaciei.

Colecția Institutului de Istoria Medicinii

prof. Dr. Jules Guiart, Prof. Dr. Valeriu Bologa

Al doilea nucleu provine de la Institutul de Istoria Medicinii din Cluj, parte a Institutul Medico-Farmaceutic din cadrul universității clujene de medicină. Denumit inițial Institutul de Medicină, Farmacie și Folklor Medical, acesta a fost fondat în 1921 de către profesorul Jules Guiart, care a reușit să colecționeze aproximativ 300 de artefacte cu care să își ilustreze prelegerile de istoria medicinei, precum și numeroase cărți de specialitate. Deși documentația lipsește, se pare că o parte dintre aceste obiecte a ajuns în cele din urmă în Colecția de Istorie a Farmaciei a MNIT, iar altele se află în administrarea Facultății de Medicină și Farmacie care a deschis în 2023 un muzeu propriu, de istoria învățământului farmaceutic clujean.

&

Bunuri din farmacii naționalizate

Prof. Dr. Valeriu Bologa, Dr. Samuel IzsáK

Sub conducerea profesorului Valeriu Bologa, asistentul și succesorul lui Guiart la catedră, institutul a primit sarcina de a identifica și colecta bunuri de valoare de farmaciile naționalizate în anul 1949. Valeriu Bologa și asistentul său, Samuel Izsák, au fost însărcinați de către miniștri sănătății din acea perioadă, să organizeze două muzee de farmacie, la Sibiu (deschis în 1952) și la Cluj (1954). Astfel, la sediul institutului de Cluj au fost aduse ”lăzi peste lăzi” cu artefacte farmaceutice care au fost împărțite mai apoi între cele două muzee. Documentația păstrată este superficială, fiind deseori greu de identificat contextul original al obiectelor (fapt care scade din valoarea lor istorică). Pe baza documentelor administrative (delegații, corespondență, bugete și liste de lucrări, solicitări diverse) se poate reconstitui parțial lista farmaciilor care au furnizat bunurile, majoritatea din Transilvania (Cluj, Turda, Sibiu, Brașov, Târgu Mureș, Aiud, Sighișoara, Baia Mare, Oradea, Gherla), precum și eforturile de organizare a muzeului clujean de istorie a farmaciei.

Casa Hintz

Farmacia Hintz a fost naționalizată, asemeni tuturor farmaciilor private din țară, în 1949, rămânând câțiva ani în paragină. Valeriu Bologa a obținut spațiul pentru colecție, ocupându-se atât de lucrările de reparație, renovare, introducere facilități, cât și de expunerea muzeală propriu-zisă, la parterul clădirii. Locația era ideală din următoarele motive: interiorul păstrează decoruri farmaceutice unice în România, de secol XVIII, la parter aflându-se spațiile vechii farmacii care a funcționat acolo în perioada cca. 1750-1949; clădirea păstrează structura farmaciilor tradiționale, cu spațiile clasice (officina, sala unde se vindeau produsele, camera materialis – spațiul de păstrare a materiilor prime, laboratorul, pivnița, biroul farmacistului, podul unde se uscau plantele medicinale, chiar și scripetele din acoperiș cu care se urcau acestea în pod); clădirea beneficiază de o locație excelentă, în centrul Clujului. Muzeul a fost inaugurat în anul 1954, fiind însă închis în 1959 când s-a ”decupat” colțul clădirii pentru a se crea un pasaj pietonal. Casa Hintz a pierdut cu acea ocazie două încăperi, una la parter, parte a expunerii muzeale, și una la subsol, spațiul de sub partea demolată fiind umplut cu pietre și înzidit, probabil pentru stabilitate. În acea perioadă, institutul a predat întreaga colecție Muzeului de Istorie, expunerea din Casa Hintz redeschizându-se în anul 1964 sub îngrijirea muzeografei Dr. Eva Crișan. Ei i se datorează extinderea muzeului în 1972. Trei spații de la subsolul clădirii au fost transformate astfel într-un laborator farmaceutic reconstituit atât cu obiecte originale, cât și cu reconstituiri și elemente de butaforie cu mare succes la public.

Refacerea casei și noul muzeu

În perioada 2019-2023 Casa Hintz a fost temeinic restaurată, iar expoziția de istorie a farmaciei și medicinei refăcută și adaptată noilor spații alocate muzeului: SC Planwerk Arhitectura și Urbanism / Proiectant general, arhitectură SC Progir Structural / Rezistență sc Progir Proiectare Constructii / Instalații Klara Veer - BIA / Arhitectură de interior Dr. Ana-Maria Gruia - MNIT / Curator expoziție Furu Xenia - BIA / Amenajare interioara expoziție